Politica și proxenetismul

Politica și proxenetismul

Navigam eu pe internet azi şi deodată veste mare şi tot atât de neinteresantă shăruită de-un amigo de-al meu de pe facebook, nu ştiu ce drac de piesă sau clip scoate Puya in zilele ce urmează, dau click pe afişul aferent şi-ncep şi mă uit la pozele de erau pe-acolo, click click click click, la care gasesc poza asta cu descripția asta:
 "La un un concert asa zis "de ziua copilului" in care cantam cu Connect-r, inainte de a intra pe scena cineva ne-a dat sa citim biletele astea : )))) 
Bineinteles ca nu am facut-o. . . 
NU MAI VOTATI CU STOMACUL !!!!! NU MAI LASATI FASOLEA , MICII , BEREA SAU CONCERTELE MOCA SA VOTEZE IN LOCUL VOSTRU !!!"
Deci acești domni distinși, "artiști" care oricum la vremea potrivită s-au pus în genunchi să facă o treabă, s-au dus să încânte niște copii de ziua lor, în primă instanță pro-bono, adică pe banii primăriei, adică pe banii cetățenilor, și-au dat peste asta, care bag de seamă că a fost spontană așa. Nu pot să-mi imaginez faza... adică s-a dus un nene la ei și le-a dat foaia cu poezia, le-a spus cu frumosul uite așa așa așa, că tot ați venit, nu vreți și voi să sugeți pula oleacă domnului deputat, o palmă la cur să-i îmbărbăteze și hai, cântați, sau cum?
Pe lângă asta, am auzit de la un prieten că prieteni de-ai prietenilor prietenilor prietenilor unor prieteni de-ai lui dau share la tot felul de poze cu politicieni și partid(e) politic(e), likeuri, un fel de spam așa, toată ziua. La început nu am înțeles care e faza, i-am zis că trebuie sa fie ceva nepot, cumnat, văr, sau mai știu eu ce rudă apropiată, și na, plm, o mână de ajutor. Ca mai apoi să aflu că în ultima vreme tot mai mulți tineri practică asta in mod frecvent în mediul online. Sincer, nici nu vreau să știu care e adevărul. Una din două, ori au vreo implicare politică care care coincide cu interesele respectivilor și o fac de bună voie, ori își iau și ei partea lor. Caz în care mă întorc cu spatele și-am plecat. Să vă dea dumnezeu sănătate. În ziua de azi, om în toată firea, să decidă pe cine pui ștampila o găleată sau o brichetă sau mici sau orice pula mea ți se dă, căcatule, meriți să fii crucificat și lasat in soare să te usuci și să mori.


Cancer. (partea 1)

Cancer. (partea 1)

Ești produsul sistemului bolnav în care te naști în principiu ca să perpetuezi specia, adică degeaba, trăiești ca un parazit pe cârca celorlalți și la sfârșit mori legumă, pișat pe tine. Viaţa ta e o luptă continuă si constantă pentru bani, succes, femei, yachturi, maşini, vacanţe, case, și pentru toate lucrurile pe care visezi să le ai, un câmp de bătălie în care eşti pe cont propriu şi nimeni nu contează în afară de tine şi ai tăi. 1%. Pretexte.
Scopul: fericirea. Mijloacele: Doesn't fucking matter. Mușc din tine. Fără excepție. Ca să reușești în viață, să ai parte de fericire, trebuie să fii dispus să faci sacrificii. Trebuie, în mod natural, să fii un prădător, capabil în orice moment să acționezi împotriva firii, spre a-ţi asigura o viață decentă în confortul unei vile cu 3 etaje cumpărată cu banii celolralţi. Să treci peste tot ce întâmpini în cale fără remușcări sau ezitări, indiferent, ca mai apoi să traduci arogant prin: "am ajuns cu greu aici, nici nu știți voi prin ce am trecut". Și ai dreptate în felul tău. Cu toţi am auzit expresia "se descurcă". Banul e pilonul de baza al succesului. Lumea se conduce cu bani. Cu bani poți avea tot. Inclusiv fericire. Mai ales. Sau măcar lucruri care îți aduc fericirea. Și tu trebuie să faci bani, indiferent de metode, indiferent de urmări.

Că tot vorbim despre bani. Criza. Conspiraţie sau adevăr brut? Firma la care lucrez are datorii în milioane de euro, "trăim" de azi pe mâine conectați la maşinarii... bănci. Într-o continuă îndatorare şi fără urme de recuperare pe plan economic şi pesronalul înjumătăţit, salariile platite cu întârzieri de până la 3 luni, aşteptăm cu sufletul la gură să ni se deschidă încă o linie de împrumuturi de nişte milioane de euro. De la o bancă, care, la prima vedere prin ochii oricărui cetaţean capabil să lege o propoziţie, falimentează Spania sistematic.
Între timp Statul, din grămada de bani strânsă de pe urma impozitelor, dă cu miliarde în stânga și-n dreapta pe la bănci, că, culmea, administrația "proastă" și coruptă n-are nicio vină iar banca nu poate sub nicio formă să falimenteze. Ăsta e cercul de prieteni în care se învârt banii tăi.
Între timp, criză.
Şi toate astea pentru ca "cei de sus", şi nu mă refer la Dumnezeu şi fiul său Iisus Hristos, ci la tot felul de personaje care conduc maşini de lux care consumă 20L/100km, multinaţionale de miliarde de euro şi, printre altele, lumea, să aibă posibilitatea să-şi menţină curu' gras pe fotolii din piele de animale pe cale de dispariţie.
Pe de altă parte, împrumuturile. De orice fel. Băbește. Cu multe zerouri ca să fie mai dramatic, exact ca în viața reală. Tu iei 100,000 euro împrumut de la bancă cu condiția ca să dai inapoi 120,000€. Rezultă că trebuie să scoți de undeva 20,000€, și nu merge cu hocus-pocus. Sper că te prinzi. Speculanții din industria imobiliară. Apartamente care acum 3-4 ani costau 20,000€, azi "costa" 50,000€, pai de unde căcat diferenţa de 30,000€? This time is Africa.
Sistemul în sine e o mașină de tocat bani, pe lângă faptul că se mai găsesc și o grămadă de "inovatori" să-ți ia pe un căcat mai mult decât face. Și pe lângă faptul că suntem educați să vrem cât mai mult, și niciodată să nu fie deajuns. Lumea se duce de râpă, şi toţi avem partea noastră de vină. Impresauri, bancheri, inovatori, mafioţi, politicieni, oameni de rând. Companii cu profituri anuale de biliarde de euro se războiesc prin tribunale pe sume formate din 9 cifre (exemplu: 231 milioane euro, 555 milioane de euro, 420,000,000 euro).700€ chiria pe lună. Pe bune? Păi eu iau 1000€ salariu. Și ca mine-s foarte mulți. Ce drept la o locuință? Dreptul la o locuință are scris dedesubt *începând de la 100,000€.

Reclama mincinoasă. Condiţii mârşave scrise cu litere mici pe care ești prea orb să le vezi și chiar dacă le vezi ești prea dezinteresat să le citești pentru că deja îți curg balele la poză. Dezinformare.
ONGuri, Biserica și alte organizații multi-miliardare mafioate. Mă lași? Smecherie arhi-cunoscută practicată de șmecheri de șmecheri mafioți pentru a face în mod legal ceea ce se numește evaziune fiscală.
Escrocherii și tot felul de păcăleli pe net, la tv, că emisiune gen spânzurătoarea, că ziua morții tale, că împușcă ifonu, că ce culoare va avea copilul tău, Kony 2012, Justin Bieber, Niki Minaj, Instagram, Facebook, Angry Birds, etc etc. WallStreet. Apple. Mii de feluri de a te atrage în jocul numit capitalism. La fel ca dealerul tau de coca. Ești produsul vândut pe Facebook. Sclavi chinezi se spetesc în condiţii mizere pe câteva zeci de euro să-ţi facă ţie ifonu', pe care tu plăteşti 600 euro, apoi se sinucid. Zara. Ikea.

Al 3-lea război mondial deja stabilit în felul următor:
Iranul va fi provocat să atace Israelul, fără nucleare. > SUA atacă Iranul cu armament nuclear. SUA vrea de fapt ca China să intre în jocul care mai târziu va fi amintit ca al 3-lea război mondial. > China has joined the game. > Europa stă pe bară. > Schimb controlat de nucleare între SUA și China, se ajunge la un acord diplomatic înainte de a se implica mai multe țări. > SUA foloseste o armă bilogică, și anume un virus care atacă doar rasa galbenă. > Abia acum începe cu adevărat războiul nuclear, la scală globală, având ca consecințe distrugere în masă. > Europa e în afara oricărui pericol direct. > În ciuda așteptărilor, Rusia se aliază cu SUA. > Războiul se dă între SUA, Rusia, China, Korea, Iran, etc. Țări ca Korea de Nord sau Iran vor fi șterse de pe hartă la propriu, definitiv. > USA și aliații câștigă.


De prin viaţa fratelui.

Nu o fac des, dar dacă vă întrebaţi de ce câteodată scriu căcaturi personale p'aci, e simplu. Pentru că ăsta e blogul meu. Jejeje. Mă doare la ţeavă că voi căutaţi hip hop românesc pe google şi daţi peste asta. Deal with it.  Aşa că, să vă povestesc ce-am mai facut în ultimul timp. În mare.

Păi, azi am 3 săptămâni de când n-am mai fumat. Ţine cont că am înfiinţat companii de milioane de euro, am succes cu munca şi zilnic progresez în viaţa profesională, socială şi sexuală şi sunt un role model pentru puştanii de astăzi, faptul că am reuşit să stau nefumat timp de 3 săptămâni e cea mai mare realizare a mea. Sufăr ca John Connor în Terminator când îşi dă drumu' Arnold pe lanţul ăla în lavă, să moară. O iau razna şi îmi vine să mă urc pe pereţi, începusem să mănânc ca o gravidă, de fapt să ronţăi de ronţăială, doar să uit de fumat. Un coleg de la muncă are vreo 7 luni de când n-a mai fumat! Avea. Acum are 1 săptămână, că săptămâna trecută a ieşit la nu ştiu ce drac de fiestă, şi-a băgat idiotu' un pachet, ca paşa, beat fiind. Altădată, la o discuţie despre vicii, o colegă care stă nefumată cu anii, apoi se apucă iar, m-a întrebat cum mă descurc... zic bine, sufăr crunt cateodată, am poftă de-o ţigară şi mă doare sufletul de dor şi-mi vine să dau dracului tot să bag una. A zis că asta n-o să treacă niciodată. Pofta asta. N-ai cum să uiţi. Era deja a nu ştiu câta oară când auzeam că un fumător e blestemat pe viaţă să fumeze, mi se sfâşie inima când aud asta. Indiferent cât de adevărat ar fi, mulţumesc pentru susţinere. :( Am de gând să lupt. It's not about the dog in the fight, it's about the fight in the dog. Madăr facăr.



Am început un curs de Linux. System Administrator. Câh. Băi, am cutreierat internetu' în lung şi în lat, am umblat prin ţări străine şi-am văzut multe, am citit o cârcă de etichete de şampon în timp ce eram pe wc, dar n-am întalnit în viaţa mea ceva mai neinteresant decât Linux. Fii atent, 3 lucruri mai interesante decât Linux OS: 1. un frigider gol. 2. un tricou alb. 3. o piatră de pe jos. Într-o zi am intrat pe un canal de IRC al ăstora care se ocupă cu suportul online, şi-am pus următoarea intrebare: Dacă tehnologia se vrea să facă viaţa mai usoară, de n-as da 2 clickuri in windows sa copy-paste whatever, în loc să scriu o linie de text cu 'jde caractere, rute, comenzi, şi toate căcaturile aferente unui simplu copy-paste in acest mirific sistem de operare? Tăcere. My job here is done. După 6 clase, am renunţat.



Mi-am luat bicicletă! Haha! M-am înhăitat cu nişte draci de copii cu biciclete d'alea de Downhill, şi m-am dus să mor. Well, actually... am învăţat multe uitându-mă la ei dându-şi drumu' pe nişte dealuri perpendiculare cu pamântul. Am făcut freeride, trial, sărituri, era să cad într-o râpă care părea că duce în iad, şi alte nebunii. Overall, e distracţie. Am de gând să-mi iau nişte echipament de protecţie, căci sunt eu destul de handicapat mintal, nu vreau să fiu şi fizic. O să uploadez curând poze cu fratele facând trickuri şi şmecherii de PRO! Funneeeeeeeeh!



Mi-am luat cameră. Reflex. Booyaka! Nu prea am avut timp... meh... chef să ies pe afară in mod special pentru poze, dar o să ies curând. Am facut aşa, între timp, printre altele. De fapt am ieşit intr-o seară, am fost aşa spontan, cu chef să fac nişte poze blană, mănţelegi? Lună frumoasă, nori frumoşi, stele frumoase. I has failed. Blur and shit :( Un singur obiectiv, deocamdată. Sper să fac rost de bani să-mi iau un 35mm şi-un 55-200, s-o ard pro să fac poze mişto şi să fiu cool.



Am găsit o chitară. Ye. Am găsit-o. Am învăţat 2 acorduri, iar acum cred despre mine că sunt un mare chitarist şi că o să învăţ flamenco ca un şef (I love flamenco!!) şi o să cânt frumos. Asta se întâmpla acum o lună poate chiar două, acum chitara e "muerta de asco" într-un colţ întunecat al camerei, aşteaptă s-o acordez... if you know what I mean. Nu ştiu să acordez chitari. Dafuq.



M-am apucat de negoţ pe ebay... lol nu. Doar am vândut nişte leftovers de electronice de le aveam p'aci prin casă, şi am de gând să-mi vand toate hainele rep, majoritatea purtate doar odată, căci sunt genul de om care îşi cumpără să umple şifonierul şi mă îmbrac cu aceeaşi pereche de blugi şi acelşi tricou şi aceiaşi adidaşi mereu. Pics soon. Auzi, "lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba".



That's all, folks. Sper să auzim mai mult de bine de-acum încolo, deşi sunt făcut din 70% ură, 20% indiferenţă şi doar 10% dragoste şi pace, încerc să fiu mai bun, aşa cum îmi doresc să fiu. Mai sunt multe de spus, însă cu altă ocazie.

Semnat,
Fratele.



Omul.

Urăşti sudamericanii. Probabil nu la fel de mult ca pe ţigani, dar îndeajuns demult încât să... Eşti cu mâna pe butonul roşu gata să ştergi America de Sud de pe hartă, când deodată auzi de Macrodee. Producer din Chile. Cotrobăi puţin prin soundcloudul lui şi printre altele găseşti asta şi asta. Ce faci?